ha! stiam eu ca sunt un geniu!

Your Blogging Type Is Clever and Witty

Of all blogging types, you're the best with words. Almost every blog post you write has legendary quality. You have a perverse sense of humor and often play devil's advocate. Impatient and picky, you tend to go off on funny rants from time to time.

What's Your Blogging Personality?

si nici macar n-a fost nevoie sa trisez! (dar de ce e o tipa imbracata in roz in poza aia? that makes you think too, doesn't it?)

salveaza-l, nu ma lasa!

salveaza copilul prost
din mine
care mai crede in dragoste,
nu ma lasa
sa-ti dau drumul acum.
tace prea des,
vorbeste prea incet
si
mi-e frica sa-l pierd.
ce ma fac fara el?
ce ma fac
fara mine?
nu-mi da voie
sa renunt la mine,
iarasi.

tot ce am acum
e tot ce sunt.

datu' cu parerea: fluture-bezmetic.ro

blogul domnisoarei alexandra ioana are un domeniu si un alt titlu care nu prea au legatura amandoua, dar nu cred ca pasa cuiva, blogul e genial!

alexandra avea mai demult o emisiune proprie pe evoTV (care se lauda a fi prima televiziune online romaneasca), si era defapt un video log; destul de interesant si acela, foarte sincer si neregizat, dintr-o bucata, asa. apoi mai era profilul ei de pe 360, unde avea un blog foarte asemanator la continut cu cel de astazi.

este vorba in principiu de versuri, ganduri si idei, despre barbatii din viata ei, in genere(care vin si pleaca cam des, bag de seama). ea descrie foarte colorat stari si emotii, colorat si necenzurat intr-un stil foarte caracteristic. si imi place mult sa citesc cand am timp, pentru ca trebuie savurate pe indelete unele imbinari deosebite de cuvinte.

design-ul blogului este unul foarte colorat si feminin. defapt tot blogul denota o personalitate foarte bine conturata, este foarte subiectiv... personal si intim chiar.

ii recomand cu caldura blogul: fluture-bezmetic.ro

pe acasa sau "cum sa-ti incarci bateriile"

madalina si-a facut de cap... bravo ei, apreciez rebeliunea! e invitata sa ma arunce cateva randuri pe aici oricand.

eu? am mai trecut pe acasa... acasa-acasa, adica prin Onesti. imi era dor de mama si de aer curat si de prieteni pocniti in cap, descreierati si mai tinerei decat mine(tot imi schimb prefixul luna viitoare).

ce-am facut? am ras ca prostu' pana m-au luat durerile de stomac. mi-am baut berea mea veche(stella artois) in bodega mea veche(gregory's) cu iubita mea relativ noua(2 luni e putin inca, nu?). m-am schelalait cu vecinu' de la 1 cantand la chitara cateva cantecele la pentagrama(da, pentagrama). am facut si miscare, m-am dat cu skateboardul pe ploaie, si mi-am bagat de repetate ori pula-n ploaie ca m-a prins exact cand aveam chef sa ma dau eu pe placa. am lasat-o pe cris sa-mi deseneze in caietul de schite ca pe vremuri. am invatat sa intreb "de ce nu?" in loc de "whyyy?" sau "de ce? /:)" - poveste lunga. i-am mai povestit mamei de viata de prin capitala si ea m-ar trimite tot in torino(de unde s-a intors acum vreo 3 sap si sta tata). m-am intalnit cu dragos, care pune la cale o mica revolutie si spera sa-l demisiuneze pe primarul vechi, dar proaspat ales. am dat peste diriginta de liceu, doamna Oancea, care e cea mai de treaba profesoara din istorie, si a parut grozav de incantata sa mai vorbeasca cu mine.

obositoare lista, nu?

dedicatie pentru voi: Muse - Feel Good

Screw the "Try to give your kid the best education possible" theory!

Pe repeat... Check! The Clash?... Check! Jimmy Jazz... Check! Perfect!

Si daca tot ascult melodia asta de ceva timp... o voi posta aici... De ce? Pentru ca pot! De ce pot? Pentru ca paul ain't here to stop me >:) !




Iar pentru ca am auzit multe comentarii de genul "copiii nu au nimic bun de invatat din muzica asta"... Nu pot sa spun decat ca... Asa e! Daca muzica ar fi singurul mod prin care am putea invata... am fi chiar prea destepti!

I rest my case! Mai ascult o data melodia!

Numar telefoanele... sau apelurile primite

Pentru ca cei din UE o duc prea bine, ei s-au gandit ca ar fi Ok sa schimbe tarifele si modul in care se va face taxarea pe apelurile primite (si nu in ultimul rand efectuate). Drept urmare, decizia lor este aceea de a micsora tarifele pentru apelurile efectuate (nimic rau pana acum), dar si de a percepe o taxa pentru... apelurile primite... Extraordinar! (Articolul aici)
Avand in vedere ca o mare parte din posesorii de cartele preplatite nu si le incarca in mod constant si la timp... de aici si vesnicul "iti dau beep"... ma intreb cam cum va arata piata de servicii de telefonie mobila in curand (sau "goana dupa cartelaaaa!")... Ori se fac abonamente in masa, ori trecem toti pe Cosmote :P.
De aici se naste, totusi, o alta problema. Sa presupunem ca mama este ingrijorata ca al ei copilas nu a aparut nici pana la ora 12 acasa. Ca sa ii mai piara din ingrijorare va avea tendinta de a pune repede mana pe telefon si a-l suna, nu? Stupoare! Nu poate sa dea de el! PANICA! De ce? Pentru ca a uitat sa ii incarce cartela! (asta asa ca un exemplu).

In plus... serviciul telefonic ar trebui sa fie unul public. Astazi telefonul mobil nu mai este un moft (bine, doar daca nu ne referim la cel mai scump telefon din lume la momentul actual)... pentru ca asa cum zicea si Mueller... "accesul universal la telefon reprezinta o expresie a liberalismului egalitarist, la fel ca scoala pentru toti, alfabetizarea sau dreptul de vot".

Trecand de aceasta latura a procesului... Pana a se aplica o astfel de decizie, cel putin in Romania, ar trebui sa se ia in calcul o serie de factori, printre care amintim:
-situatia financiara a romanului (care in principal e mica spre invizibila fata de restul Europei)
-calitatea serviciilor pe care firmele de telefonie mobila le furnizeaza (care sincer, uneori lasa de dorit... adica... cum sa nu ai semnal in casa!?!?!)
-cantitatea in care utilizatorii consuma acest tip de serviciu
-modul in care se folosesc de telefoanele mobile
-etc.

Abia dupa aceea s-ar putea lua in calcul o astfel de transformare, astfel incat fiecare parte sa aiba de castigat...

datu' cu parerea: tudorchirila.blogspot.com

l-am adaugat si pe Tudor astazi in blogroll. da, pe Tudor Chirila... de la Vama. imi placea vama cea veche mai mult decat Vama lui Tudor. recunosc ca urasc faptul ca nu am apucat niciodata sa-i vad live in configuratia originala... si nici la lansarea Vama nu am fost.

dar blogul lui Tudor il citesc. imi place ca scrie ca noi. imi place ca scrie pe blogger. imi place ca, desi ar putea, nu are domeniul cumparat, si nu are design profesionist pe blog. e doar un blog. si e bun... si imi place asa... si daca-l schimba, promit sa-l scot din blogroll!

ce scrie? in ultima vreme scrie despre lansarea albumului nou: Vama si despre campania electorala. mai bine cititi singuri: tudorchirila.blogspot.com

Trafic(ant?).ro - ratting si statistici

uite, de obicei sunt curios unde ma mai plaseaza atotcunoscatorul si omniprezentul Trafic.ro prin peisajul blogurilor romanesti.

nu va stresati! astazi am un mizerabil loc 1692, incadrat undeva intre blogul unui nene chel(aparent) care scrie despre "ciudatenii cu si despre romani asa cum le reflecta presa" - care pare relativ interesant, pacat ca nu are multe postari si in una dintre ele am regasit numele "elodia", deci, ma abtin...

si mai jos decat mine e un blog despre "Stuff, stuff, stuff, stuff, stuff..." la propriu, adica despre orice. cred ca se gasesc adunate acolo articole din alte parti, altfel nu-mi explic diversitatea. ultima postare este despre Paul McCartney(da, intr-adevar exista tasta de SHIFT pe tastatura mea, ca si CAPS LOCK, dealtfel).

urmeaza o postare despre "cele mai dezastruase jocuri" cu idei si informatii total gresite care imi agreseaza cunostintele si trecutul de gamer. cum poti nene sa spui ca john romero e creatorul Doom si Quake? a fost Daikatana un insucces, dar asta pentru ca personajul asta colorat - nenea Romero a plecat de la idSoftware unde s-au facut cu adevarat jocurile mai sus amintite, si a facut Daikatana singur cu o echipa noua si neexperimentata. John Romero a fost game designer la id inca de la inceput, si e cunoscut in industria jocurilor ca o persoana cel putin bizara. Mie personal, Daikatana mi s-a parut groaznic... dar amuzant(desi nu trebuia sa fie).

in continuare, aveti primele locuri pe trafic.ro

saptamana asta, in constructie! (renovat!)

am hotarat sa-l fac al meu cu adevarat... adica "total redesign"... un template nou si curat murdar cu typography gandita cum trebuie; fixat intr-un layout lichid...

apoi lucrurile continua cu ganduri, idei, frustrari, povesti si orice mi s-ar parea mie amuzant(desi sunt sigur ca majoritatea nu sunt de acord ca ar fi)...

si dupa toata treaba asta, e invitata madalina, de la morningdrops.wordpress.com sa va scrie cateva lucruri.

so keep tunned! deasemenea, va rog sa lasati orice fel de comentarii pe blog, accept si bune si rele; idioate ori care ma fac sa ma simt ca un idiot, doar sa fie de bun simt. orice va gadila neuronul, puteti sa scrieti.

{update}
reconstructia s-a terminat, la revedere layout-blogger! bun venit mizerie-creata-de-paul-in-ps7(doar pentru ca cs3-ul se misca precum un melc schiop!) !

mai e nevoie sa spun? codul e xHTML 1.1 si CSS2 cu ceva tweaking pentru IE facut deja de inteligentii de la blogger/google.

daca sunteti curiosi, sa stiti ca temele de blogger stock sunt create de cativa dintre cei mai buni web designeri la vremea respectiva. e munca de freelanceri contactati de google, dupa ce au asimilat blogger. sunt facute in asa fel incat sa contina grafica foarte curata si timpi de incarcare infimi, dar mai presus de toate sa fie conforme cu standardele w3c pentru web.

Idei de ora 1

Am fost zilele trecute la un interviu pentru un job. O firmă mica de PR căuta un PR Assistant care să se ocupe în special de redactarea comunicatelor de presă. Le-am zis printre altele că vreau să fac şi masterat pentru că mi se pare obligatoriu şi s-au mirat atât de tare încât m-au dus cu gândul că sunt doar trei tipe cu o facultate de economie şi care şi-au înfiinţat un Mitică SRL pentru că au auzit că din PR se scot bani. Mi-a plăcut totuşi jobul pentru că îmi exersam scrisul, dar nu am primit încă un răspuns. Nu e bai. Aş vrea să am peste ani colţul meu de pagină într-un ziar unde să scriu editoriale. Mereu când cumpăr un ziar citesc acea rubrică în care un om care a văzut multe comentează şi îşi dă cu părerea chiar şi despre lucruri banale. Îmi place să aduc în discuţii acele banalităţi pe care oamenii le judecă superficial.

De ceva vreme îmi cumpăr Business Magazin. Cine deţine informaţia, deţine puterea se zice. Ştiu că am lacune în ceea ce priveşte economia de piaţă aşa că am decis să mă informez constant pentru cultura mea generală. La sfârşitul fiecărui număr al revistei există câte un articol pe diverse teme politice sau economice scris de către un om cu influenţă în opinia publică. Vreau peste ani să am şi eu parte de o pagină goală la sfărşitul unei reviste în care să îmi scriu părerile şi lumea să mi le citească. Până una alta scriu în bloguri... În al meu, în al lui Paul, iar astăzi mi s-a propus să scriu şi în alt blog. Inspiraţie şi condei să fie.

nu, nuuu, NU!

refuz sa fac parte din blogosfera! nu-mi place nici termenul macar... adica bloggerii traiesc undeva mai sus decat restul populatiei, sau ce? ori vine ca explicatie pentru aerul rarefiat si lipsa de activitate cerebrala a celor care scriu pe net? nu, nu sunt in blogosfera, am hotarat. lumea mea se va denumi tot BlogLand cum am scris eu mai demult... cand ma plangeam de postarile prietenilor mei plangareti(vai ce zi proasta am avut in tramvai... vai, ce aglomeratie e la metrou; vai, ce urat s-a uitat nenea ala la mine. vai, vai... vai!).

deci, de acum raspund la numele de bloglander, blogger sau idiot-complet - oricare va pare mai apropiat de inima sau de adevar. blogland-ul e lumea mea, iarasi, cu mine in centrul universului, web-ul tot se invarte in jurul meu(evident)!

Pinky, tonight... we take over the wooorld!

inca un lucru, postarile mele vor fi groaznic de imprevizibile ca recurenta sau densitate, asa ca recomand sa va abonati la feed daca planuiti sa mai treceti pe la mine. am sa ma straduiesc sa scriu de vreo 2 ori pe saptamana. in plus, am sa mai invit cativa prieteni sa scrie si sa impartaseasca din ideile lor cam tot in fiecare saptamana(pana raman fara prieteni?)

si in plus nu stiu nici despre ce naiba am sa mai scriu in viitor... in principiu am jurat ca m-am lasat de evocat amintiri romantice si la fel de dureroase ca o duzina de lovituri cu capul de perete... si probabil nu voi mai scrie nici versuri ca pe cel mai vechi dintre blogurile mele...

don't worry! i'll think of somethin'...

ahhh, maine sper sa ajung pe la bookfest(ultima zi). am sa va povestesc daca ies la fel de entuziasmat cum intru. daca nu... NU!

limonada si filme cu iarba

confectionarea a 2 litri de limonada necesita cunostinte extinse despre alchimie. si de doua bucati - lamaie, vreo 100 de grame zahar, apa... nu uitati de cuburile de gheata( se serveste neaparat mai rece decat berea). bere, care lipseste inca din frigider - fapt enervant pana la os.

apropo de oase(legatura-i la gara), deja mi se face somn si uit ce dumnezeu vroiam sa scriu. parca ceva de iarba, right!

daca citeste cineva si cunoaste pe cineva care stie pe cineva care cunoaste pe cineva care cultiva marijuana si ma poate ajuta, let me know. nu vreau iarba, vreau seminte! da, am hotarat sa devin cultivator... sunt absolut fermecat de frumusetea frunzelor verzi. there's nothin' bad with growing some plants, right? :))

cred ca am sa fac clatite in noaptea asta.

in acelasi spirit:


si dupa ce fumati:

Pentru ca meritati un Matthew Fox

Plănuisem să mă culc. Uitându-mă la televizor înainte de a mă fura somnul am dat peste o reclamă la L'Oreal pentru bărbaţi. Matthew Fox îl joacă pe bărbatul şarmant, puternic, cu un zâmnbet dat naibii al cărui secret este un gel de faţă de la L'Oreal.
Am zis că nu poate fi vechi clipul... nu are cum. Ei bine, pe youtube este de un an de zile. Cât de în urmă suntem... şi nu în materie de publicitate, ci în materie de produse. La noi se introduc pe piaţă după ce în Vest sunt deja la reduceri. În fine, iată şi reclama... pentru că meritaţi:

Corina, invitata mea pentru saptamana asta

blogul asta va avea bloggeri invitati cateodata, saptamana asta v-o prezint pe Corina de la vorbacorinei.blogspot.com, blog care l-a intitulat simplu Critica. eu ii citesc blogul de ceva vreme, si merita.

introducere scurta? Corina este o studenta la snspa care a strans vreo 19 ani decand lumineaza lumea asta urata. asculta bon jovi, se ocupa cu tot ce tine de pr si politica adevarata si se da cu rolele, aparent...

in general scrie mai bine decat mine(ok, stim cu totii ca sunt centrul universului, dar nu sunt un geniu absolut). sunt sigur ca o sa va propuna subiecte interesante.

cheers! :)

in-jur... da, injur!

(nerecomandat minorilor, desi sunt sigur ca cei mici vorbesc mai urat decat mine)

"dumne-cristo-vanghelia masii" e o injuratura nascuta la mine acasa, in onesti. daca dati vreodata peste asa sacrilegii sa stiti ca sunt probabil prieteni de-ai mei si sunt mandru de asta. desi se spune ca bucurestenii nativi injura mai bine, moldovenii sunt groaznic de creativi si originali.

si, in plus, bucurestenii(sau nativii/bastinasii/aborigenii, cum imi place mie sa pun eticheta) injura cu alte scopuri. eu, de pilda imi injur notebook-ul cateodata in asa hal incat o sa se trezeasca odata cu o gaura in mijlocul display-ului din cauza unui pumn hotarat. dar nu injur pe nimeni pe strada...

defapt singurele personaje vii carora imi indrept furia verbala ar fi sarmanii programatori de la microsoft(care oricum sunt mai multi romani decat orice alta nationalitate). dar ei merita, sincer.

altele obisnuite care imi mai scapa: "fututi mortii...", "'tuti dumne-zeii matii", "imi bag pula-n el net de cacat" si "da-l dracu de retardat!"... cu efecte calmante incredibile, toate. ce nu fac eu pentru echilibru mental?