postarea asta n-o sa aiba nici un sens pentru nimeni in afara de mine, but here i go...

intai despre prieteni vechi, pe care nu i-ai mai vazut de un an de zile, dar apar de nicaieri cu 2 ochi cunoscuti si totusi te recunosc ochii aia doi inaintea ta. un prieten vechi si fugitiv e sortit ca intotdeauna sa-ti piarda urma la un moment dat, dar conteaza ca isi face treaba... iti ridica moralul fix atunci cand te crezi pierdut si fara tinta si te ajuta cumva sa pasesti mai departe, indiferent daca stii sau nu in ce directie mergi. nu va merge niciodata cu tine pana la capat dar isi va face treaba lui si tu ai sa stii ca te vei mai intalni cu el odata, cand te astepti mai putin. si te vei bucura intotdeauna cand ii vezi ochii.

apoi mai sunt trenulete colorate ce se plimba mereu dar se si opresc mereu, oameni care muncesc doar ca sa poata munci in continuare facand acelasi lucruri adorm in asteptarea unei vieti care nu va veni niciodata, priviri triste sau  doar obosite, discutii culinare cu necunoscuti si cineva care s-a suparat pe mine pentru ca i-am rupt punga de clementine- absolut revoltator. lacrimi in ochii prietenului meu bun din cauza unei fete care n-are nici o importanta si dubii in legatura cu dragostea mea pentru berea timisoreana. observatie: vinul rosu nu ma mai ajuta ca pe vremuri...

... si nu. nu ma distrez. am sa te iubesc pana-mi fura cineva zilele si-ai sa-mi lipsesti tot atat. atat.