bai... te iubesc. "cum adica 'bai'?"

tu ma respingi cand te superi pe mine, cand crezi ca ma pierzi, eu simt ca nu-mi permit sa fiu suparat pe tine mai mult decat pana a doua zi. deci asa se termina. mi-e frica sa fac vreun pas gresit si pasesc gresit in alte directii. iti imaginezi ca nu ma gandesc la tine... ca te-ar durea vreun pas de-al meu, vreo atitudine sau cuvant, incat incep sa ma cenzurez iarasi cu tine. 


nimic iesit din comun nu-ti pot spune? nimic din ce ma amuza pe mine nu ti se pare amuzant? nimic din ce ascult eu acum nu asculti? nimic din ce ascultam amandoi si cantam nu mai e bun? nimic din ce stiu eu nu te mai intereseaza, afara de lucrurile care ti le povesteam la inceput. tot ce face sau spune paul imi pare ca ti se pare plicticos sau stupid acum, chiar absurd.


eu nu-mi permit sa te resping acum, cand am nevoie de tine chiar de sunt mai departe. imi inghit cuvintele pana-mi scapa in nervi odata la ceva timp. stii ca tin gandurile in mine pana consider ca e nevoie sa iasa cumva la suprafata- ori spuse, ori scrise. ai uitat ce ne mai prosteam si bateam apropouri la inceput. ai uitat ca nu sunt un personaj plicticos.